Privatizarea TAROM, restructurarea companiilor de stat, reducerea numărului de parlamentari, reorganizarea Poliției și schimbări în sistemul de pensii sunt printre măsurile prevăzute în draftul programului de guvernare pregătit pentru Cabinetul Siegfried Mureșan. Documentul conține 364 de măsuri grupate în 26 de capitole, însă nu reprezintă încă forma finală a programului.
Programul de guvernare pregătit de premierul desemnat Siegfried Mureșan vine cu schimbări importante pentru administrația publică, companiile de stat, fiscalitate, transporturi și sistemul de pensii.
Printre cele mai importante propuneri se află privatizarea TAROM, evaluarea tuturor companiilor de stat și posibilitatea ca societățile care acumulează pierderi să fie privatizate, reorganizate sau chiar închise. În paralel, documentul prevede reducerea numărului de parlamentari și limitarea numărului de secretari de stat.
Programul este însă, în acest moment, un document de lucru. Forma finală urmează să fie stabilită înainte de prezentarea în Parlament și de votul de învestitură.
TAROM ar putea fi privatizată
Una dintre cele mai importante schimbări propuse vizează compania aeriană TAROM.
Draftul programului prevede o „privatizare competitivă, cu termen” și stabilește că operatorul aerian nu ar mai urma să primească bani publici noi.
În document este formulată și ideea ca statul să nu mai susțină compania prin finanțări directe sau prin acumularea unor datorii către alte companii de stat.
Pentru rutele aeriene considerate esențiale pentru România, programul propune o altă soluție: acestea ar putea fi susținute prin contracte de serviciu public, accesibile oricărui operator care îndeplinește condițiile.
Propunerea apare în contextul restructurării TAROM. În 2024, Comisia Europeană a aprobat un ajutor de restructurare de până la 95,3 milioane de euro, format din anularea unei datorii de aproximativ 49,5 milioane de euro și o injecție de capital de aproximativ 45,8 milioane de euro. Planul aprobat de Bruxelles prevede măsuri precum reducerea costurilor și reînnoirea flotei, iar perioada de restructurare se încheie la 31 decembrie 2026.
Companiile de stat, puse sub lupă
O altă componentă majoră a programului este reforma companiilor de stat.
În maximum 12 luni, fiecare companie aflată în subordinea administrației centrale ar urma să primească o decizie privind viitorul său.
Opțiunile prevăzute sunt:
- listarea la bursă;
- privatizarea;
- concesionarea;
- păstrarea companiei ca monopol natural;
- închiderea ordonată.
Companiile care înregistrează pierderi doi ani consecutiv ar urma să fie evaluate independent și încadrate în categorii de la A la E.
Pentru societățile încadrate în categoriile D și E ar trebui luată, în maximum șase luni, o decizie privind redresarea, realizarea unui parteneriat public-privat sau lichidarea.
Mai mult, trei ani consecutivi de pierderi, în cazul în care activitatea nu este justificată printr-un contract de serviciu public, ar urma să ducă la ieșirea companiei din portofoliul statului.
Ideea se suprapune parțial peste reformele deja prevăzute în legislația privind întreprinderile publice. Guvernul a semnalat anterior că implementarea unor măsuri privind reducerea portofoliului de întreprinderi publice și reorganizarea instituțiilor supradimensionate sau cu activități suprapuse a fost neuniformă și că anumite termene au fost depășite.
Otopeni și Portul Constanța, pe lista schimbărilor
Programul propune și listarea la bursă a unor pachete de acțiuni din companiile care administrează Aeroportul Otopeni și Portul Constanța.
În același timp, noul terminal de la Otopeni și terminalele portuare ar urma să fie concesionate competitiv.
În transportul feroviar este propus un sistem cu trenuri care să circule după un orar cadențat, la intervale regulate, pe principalele axe.
Programul prevede și renunțarea la anumite trenuri care au foarte puțini călători și sunt menținute în circulație în principal datorită subvențiilor.
CFR Călători și Metrorex ar urma, de asemenea, să își crească veniturile proprii prin valorificarea spațiilor disponibile în gări și stații și prin utilizarea unor terenuri.
Mai puțini parlamentari
O altă măsură care poate genera dezbateri este reducerea numărului de parlamentari.
Draftul propune ca numărul aleșilor să fie recalculat în funcție de datele recensământului din 2021, cu păstrarea actualului sistem electoral.
Reducerea indicată în document este de 13%.
Programul mai prevede limitarea numărului de secretari de stat la maximum trei pentru fiecare minister.
În plus, agențiile și instituțiile centrale cu atribuții similare sau care se suprapun ar urma să fie comasate.
Ce se întâmplă cu TVA-ul?
TVA-ul este una dintre temele care pot stârni cel mai mare interes în rândul românilor.
În forma de lucru analizată de Mediafax, revenirea cotei standard de TVA la 19% nu apare ca măsură explicită.
În schimb, Siegfried Mureșan a declarat miercuri că obiectivul său este reducerea TVA „de îndată ce ne permitem”.
Așadar, în acest moment, revenirea TVA la 19% nu trebuie prezentată ca o măsură deja decisă. Ea reprezintă un obiectiv exprimat public de premierul desemnat, dar nu apare în draftul de program consultat de Mediafax.
Fără impozite noi, dar cu obiectiv de reducere a deficitului
În ceea ce privește politica fiscală, draftul prevede reducerea deficitului pe traiectoria asumată de România în relația cu Comisia Europeană.
Documentul vorbește despre atingerea acestui obiectiv prin reducerea cheltuielilor, o colectare mai bună a taxelor și folosirea fondurilor europene, fără introducerea unor impozite noi.
O altă propunere este ca modificările Codului fiscal să poată fi făcute numai prin lege, iar între publicarea unei modificări și intrarea acesteia în vigoare să existe cel puțin șase luni.
Pentru 2027 este prevăzută și indexarea pensiilor și alocațiilor, însă aceasta este condiționată de respectarea traiectoriei de deficit și de avizul Consiliului Fiscal.
În forma de lucru consultată de Mediafax nu apare însă o măsură distinctă privind indexarea salariului minim.
Cumulul pensiei cu salariul la stat ar urma să fie interzis
Programul propune și interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sistemul public.
În paralel, este prevăzută eliminarea pensionării anticipate în sistemele în care ieșirea din activitate are loc prea devreme.
Pentru angajații din apărare, ordine publică și siguranță națională, documentul vorbește despre recalcularea pensiilor în funcție de contribuție și vechime.
Particularitățile acestor profesii ar urma să fie luate în calcul la stabilirea vârstei standard de pensionare și a condițiilor de muncă, iar pentru persoanele apropiate de pensionare este prevăzută o perioadă de tranziție.
Poliția Română și Poliția de Frontieră ar putea fi integrate
Și Ministerul Afacerilor Interne ar urma să treacă printr-o reorganizare.
Programul prevede integrarea etapizată a Poliției Române, Poliției de Frontieră și componentei operative a Inspectoratului General pentru Imigrări într-o singură structură națională de aplicare a legii.
În paralel, activitățile administrative privind pașapoartele, evidența persoanelor, permisele de conducere, înmatriculările și partea administrativă a Imigrărilor ar urma să fie reunite într-o Autoritate Națională pentru Servicii Publice.
Principiul anunțat este unul de digitalizare și simplificare: „o singură dată, un singur ghișeu, un singur cont digital”.
Un coordonator pentru digitalizarea statului
Programul propune și centralizarea coordonării digitalizării administrației într-o structură aflată în subordinea premierului.
Ar urma să existe un Chief Digital Government Officer, prezentat în document drept un profesionist apolitic, cu experiență în industrie.
Totodată, soluțiile digitale achiziționate de instituțiile publice care nu respectă standardele naționale nu ar mai urma să primească finanțare de la buget sau din fonduri europene.
România ar putea cheltui până la 5% din PIB pentru apărare
Un alt obiectiv important este creșterea graduală a cheltuielilor și investițiilor pentru apărare până la 5% din PIB, în funcție de evoluția mediului de securitate și de deciziile NATO și UE.
Din această sumă, programul indică 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază de apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg.
Printre prioritățile enumerate se află apărarea antiaeriană și antirachetă, capabilitățile navale, sistemele fără pilot și muniția.
Ce lipsește din draft
Un element important este și ceea ce nu apare în document.
Forma de lucru analizată de Mediafax nu include o referire explicită la finalizarea aderării României la OECD și nici o măsură distinctă privind indexarea salariului minim.
De asemenea, reducerea sărăciei nu este formulată ca obiectiv separat, deși programul include măsuri privind ajutoarele sociale, locuințele sociale, persoanele vulnerabile și creșterea ocupării.
Nici politicile dedicate explicit femeilor nu sunt prezentate ca un capitol separat în forma de lucru analizată.
Programul nu este încă bătut în cuie
Draftul pregătit pentru Cabinetul Mureșan are 26 de capitole și 364 de măsuri și acoperă domenii de la administrație, fiscalitate și companii de stat până la sănătate, pensii, transporturi, apărare și digitalizare.
Documentul poate fi însă modificat înainte de prezentarea variantei finale și de votul de învestitură din Parlament.
