Clujul este în doliu după moartea lui Szabó Tamás, fotograful care a documentat timp de zeci de ani străzile orașului, oamenii, evenimentele și viața culturală a comunității. Szabó Tamás a murit marți, 22 septembrie 2026, la vârsta de 93 de ani, lăsând în urmă o impresionantă arhivă fotografică.
O viață dedicată fotografiei
Născut la 18 februarie 1933, la Arad, Szabó Tamás și-a legat cea mai mare parte a carierei de Cluj. Pasiunea pentru fotografie a apărut încă din tinerețe, iar începând din anii ’50 a participat la expoziții de fotografie și și-a construit treptat o carieră care avea să se întindă pe mai multe decenii.
Din 1961, fotografiile sale au început să fie publicate în numeroase ziare și reviste, printre care Făclia, Tribuna, Steaua, Scânteia Tineretului, Igazsag și Korunk. Activitatea sa nu s-a limitat însă la presa scrisă.
A fotografiat Clujul timp de generații
Între 1962 și 1995, Szabó Tamás a fost fotograful Muzeului Etnografic al Transilvaniei, unde a realizat o amplă documentare fotografică a satelor și tradițiilor din Transilvania. A lucrat, de asemenea, pentru Televiziunea Română din Cluj și, între 1980 și 1990, pentru Teatrul Național din Cluj.
Ulterior, între 1995 și 2007, și-a continuat activitatea la Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca, contribuind la păstrarea și documentarea patrimoniului cultural.
Peste 150 de volume ilustrate
Moștenirea fotografului este una impresionantă. Imaginile realizate de Szabó Tamás au fost publicate în peste 150 de volume, iar fotograful a semnat și albume dedicate orașului și patrimoniului cultural. Printre acestea se numără „Cluj-Napoca. Un oraș în mișcare”, „Vârsta de Fier. Cluj-Napoca și ornamentele sale neștiute”, „Plasticieni clujeni” și „Strada. Cluj-Napoca”.
Activitatea sa a fost recunoscută și în lumea fotografiei. În 1965 a devenit membru al Asociației Artiștilor Fotografi din România, iar în 1978 a primit din partea Federației Internaționale de Artă Fotografică titlul de artist fotograf AFIAP.
Imaginile care rămân după el
Pentru generații de clujeni, fotografiile lui Szabó Tamás reprezintă astăzi mai mult decât simple imagini. Ele surprind transformările orașului, oameni, clădiri, străzi și momente care au dispărut între timp.
O fotografie realizată de Szabó Tamás în 1963, de exemplu, păstrează imaginea Dealului Cetățuie și a zonei Someșului într-o perioadă în care Clujul arăta cu totul diferit față de orașul de astăzi.
Munca sa a avut o importanță deosebită și pentru fotografia etnografică. În cei 37 de ani în care a documentat satele transilvănene pentru Muzeul Etnografic al Transilvaniei, a adunat imagini care au devenit parte din memoria vizuală a regiunii. Un trofeu al Concursului național „Fotografia-document etnografic” poartă numele său.
