În această zi se împlinesc 35 de ani de la evenimentele care au schimbat cursul istoriei României. Pe 23 decembrie 1989, într-o țară cuprinsă de haos și speranță, Ion Iliescu, liderul proaspăt formatului Consiliu al Frontului Salvării Naționale, adresa un mesaj națiunii, vorbind despre „teroriști” și soții Ceaușescu.
Într-un moment în care luptele de stradă continuau, iar confuzia domina, Iliescu îndemna populația la calm și solidaritate, dar avertiza cu privire la „elementele teroriste” despre care afirma că acționează pentru a destabiliza tranziția de putere. Potrivit acestuia, grupuri loiale fostului regim încercau să mențină controlul prin violență.
„Teroriștii” – un mister nerezolvat al Revoluției
Ion Iliescu declara că „teroriștii” reprezintă un pericol real și îndemna forțele armate să răspundă ferm atacurilor. Totuși, identitatea și natura acestor „teroriști” rămân un subiect controversat și după trei decenii. În lipsa unor dovezi clare, întrebările legate de cine erau și ce scopuri aveau persistă în memoria colectivă.
Soții Ceaușescu și condamnarea lor
În aceeași zi, Ion Iliescu vorbea despre capturarea soților Nicolae și Elena Ceaușescu, care fuseseră reținuți cu o zi înainte, pe 22 decembrie, în Târgoviște. Deși nu a oferit detalii despre viitorul lor, Iliescu a transmis că liderii detronați vor fi judecați pentru crimele comise împotriva poporului român. Trei zile mai târziu, procesul sumar și execuția celor doi au stârnit controverse internaționale, dar și în rândul românilor, mulți considerând că sentința a fost un act de justiție grăbită.
Un mesaj de speranță și incertitudini
În discursul său din 23 decembrie 1989, Iliescu a făcut apel la unitate, subliniind că România se află la începutul unei noi ere democratice. Totuși, zilele care au urmat au fost marcate de confuzie, violență și întrebări despre modul în care Revoluția a fost coordonată.
Acum, la 35 de ani de la acel moment istoric, mesajul lui Ion Iliescu rămâne un punct de referință în înțelegerea Revoluției Române. Evenimentele din decembrie 1989 continuă să fie analizate de istorici, iar întrebările despre „teroriști” și procesul Ceaușeștilor fac parte dintr-un capitol deschis al istoriei recente a României.
