Puține branduri românești au reușit să traverseze cu atâta reziliență și identitate un veac de transformări sociale, politice și economice precum Ursus – berea care a scris istorie la Cluj.
De la inițiativa antreprenorială a unei familii săsești, până la ascensiunea într-un simbol național al gustului autentic, povestea Ursus este mai mult decât un parcurs comercial: este o felie de istorie transilvăneană, fermentată cu ambiție, adaptare și tradiție.
Cum a început povestea Ursus în Cluj
Totul a început în 1855, când Friedrich Thomas Czell, un sas din Brașov, preia o companie textilă și o transformă într-un conglomerat cu spirit vizionar. Friedrich Thomas Czell a pus inițial, în 1855, bazele concernului Friedrich Czell și Fiii, care avea ca obiect principal de activitate exportul de lână de oaie spre Anglia. După ceva timp, a renunțat la această idee și a fabricat spirt, construind o fabrică la Cristian. Apoi, și-a extins domeniul de activitate înființând ferme de vite, o fabrică de chibrituri, iar în 1874 a devenit proprietarul unei mine de cărbuni, care furniza combustibil pentru întreprinderile sale. În 1889, firma Czell a ridicat și a pus în funcțiune fabrica de zahăr de la Bod, iar în anul 1892, a achiziționat fabrica de spirt din Dârste și a construit, tot aici, o modernă fabrică de bere. După moartea fondatorului concernului, Friedrich Thomas Czell, urmaşii săi, 5 copii, au dus afacerea mai departe cu succes, păstrând numele firmei neschimbat, notează bcj.ro.

La începutul secolului XX, concernul Friedrich Czell și Fiii deținea un veritabil monopol asupra producției de bere în Transilvania. Pe lângă fabricile din Brașov și din împrejurimi, compania și-a extins influența și asupra altor regiuni din țară. În 1905, frații Carl și Eugen Czell, nepoții fondatorului Friedrich Thomas Czell și liderii afacerii la acel moment, au achiziționat și fabrica de bere Luther din București, adoptând o strategie agresivă de consolidare a pieței și atragere a clienților competitorilor.
Până în pragul Primului Război Mondial, imperiul berii condus de familia Czell opera fabrici la Brașov, Miercurea Ciuc, Timișoara, Cluj, Sighișoara și București, precum și unități de producție a alcoolului la Cristian, Dârste și Sibiu.

Fabrica de bere din Cluj a intrat în proprietatea concernului în 1902, fiind extinsă în mai multe etape: în 1909, 1910 și 1912. Produsul principal fabricat aici era berea Maláta. Între 1909 și 1912, complexul industrial s-a dezvoltat considerabil, prin construirea clădirii principale care găzduia secțiile de fermentare, pivnițele, zonele de îmbuteliere pentru sticle și butoaie, dar și clădirile destinate secțiilor de mașini, fierbere, birouri și locuințe pentru angajați.
În 1922, din cauza unor divergențe între acționari, compania s-a divizat în două entități: Grupa Carol Czell și Grupa dr. Wilhelm Czell, fabrica de bere din Cluj rămânând în portofoliul celei din urmă.
Construirea brandului Ursus
Pe la 1918 apare pentru prima oară marca „Ursus”, iar din 1924, publicitatea începe să o promoveze intens. Până în anul 1929, se produceau sortimentele de bere blondă Ursus, Ursus extra blondă și cel de bere nutritivă Hercules. Produsul principal al fabricii era berea blondă marca Ursus.
Pentru ceva timp, fabrica a comercializat produsul ei numai în localul din centrul orașului, din Piața Unirii, de la numărul 19 de atunci. La 6 februarie 1926, pe locul vechii berării Czell, a apărut la această adresă restaurantul și berăria Ursus.
Punctul de cotitură are loc pe 6 decembrie 1927, când se înființează societatea pe acțiuni „Ursus” Fabrica de Bere, condusă de Czell Konrád și Stotz Gusztáv – iar în ianuarie 1928, berea se lansează oficial sub noul brand.

În noiembrie 1929, a avut loc fuziunea între fabrica de bere Ursus din Cluj și Fabrica de bere din Turda, numele nou înființatei întreprinderi fiind Fabricile de bere unite din Cluj și Turda Ursus S.A.
Treptat, producția de bere turdeană s-a redus. Utilajele acestei fabrici au fost mutate la Cluj, pentru a mări capacitatea de producție a celei de aici. La Turda, a rămas să funcționeze doar o secție de producere a malțului pentru fabrica din Cluj.

În momentul fuziunii cu fabrica din Turda, cea din Cluj avea 74 de angajați, iar cea din Turda 90 de angajați. După fuziune, numărul angajaților a scăzut semnificativ, dar a crescut valoarea capitalului investit. Conform statisticii industriale din România pentru anul 1930, fabrica a investit 42,5 milioane de lei și avea 73 de angajați. La sfârșitul deceniului, fabrica avea 52 de angajați și producea 55.000 hl de bere. Comparând capitalul social, capitalul investit, forța motrice, numărul lucrătorilor și capacitatea de producție a fabricii din Cluj cu alte fabrici de bere, reiese că fabrica clujeană era relativ mică față de cele din București sau cea a fraților Czell din Brașov, mai arată sursa citată.
Anii complicați: război și comunism
În timpul celui de‑Al Doilea Război Mondial, fabrica clujeană se suplimentează cu secții de licori și vinuri, în parteneriat cu Dreher – Haggenmacher din Oradea.
Naționalizată în 1948 sub denumirea „Fabrica de bere Înainte”, a reintegrat în 1951 producția de spirtoase și malțuri din alte locații regionale. A intrat în componența sa Clujeanul fabrica de spirt și oțet, Gherla, fabrica de spirt și secțiile de malț din Turda și Bistrița.
în 1958 a fost introdusă berea pasteurizată – un moment important pentru industria locală. Tranziția postcomunistă și declinul local.
Ultimii ani ai brandului în Cluj
După 1991, fabrica intră în privatizare, preluată de compania germană Brau & Brunnen GmbH. În 1994 apare primul Pils premium autohton în sticlă Euro, iar în 1996 inovația continuă cu cutia de bere Ursus Premium Pils.
În 1996, pachetul de acțiuni devine al companiei sud-africane South African Breweries, iar Ursus devine jucător major pe piața românească.
În noiembrie 2010, istoria berii la Cluj se încheie oficial: producția se mută în facilități mai mari din Buzău, Brașov și Timișoara, pe fondul costurilor locale și al poziției neavantajoase în interiorul orașului.
Povestea Ursus este, așadar, și povestea Clujului – de la oraș multicultural în inima Ardealului, la nod strategic în industrie și comerț transfug. Cu fiecare etapă, brandul și-a regăsit rostul într-o lume în schimbare.
Pe 6 decembrie 1927, când „Ursus” Fabrica de Bere își deschidea porțile, nimeni nu ar fi intuit că numele urma să devină parte din ADN‑ul industrial și cultural al Transilvaniei. Din familia Czell și până la gigantul global al berii, povestea Ursus rămâne un catalizator local, o emblemă a evoluției și a adaptării economice.
Lasă un Răspuns
Vezi comentariile