Cluj-Napoca este cel mai dinamic oraș al țării și atrage tineri din toate regiunile, arată analiza Rethink România.
În timp ce alte orașe se confruntă cu fenomenul îmbătrânirii populației, Clujul se remarcă prin:
- Oportunități economice – Orașul este un hub pentru industrii creative, IT și antreprenoriat.
- Educație de top – Universitățile din Cluj atrag studenți din întreaga lume, contribuind la un mediu academic vibrant.
- Calitatea vieții – Spații verzi, infrastructură modernizată, evenimente culturale și sportive de anvergură.
- Comunitate diversă și inclusivă – Aici, tinerii găsesc un loc în care pot evolua și se pot simți acasă.
Cluj-Napoca, oraș-magnet
Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV) a lansat un index amplu care evaluează orașele principale ale României (București și reședințele de județ) în baza a 51 de criterii.
City Index 2024, poziționează Clujului pe primul loc în topul performanței urbane.
Orașele, nevoite să fie atractive
După 2029, va începe marea pensionare a „decrețeilor”.
Îmbătrânirea accelerată a populației va ajuta la dezvoltarea fenomenului de migrare a tinerilor spre orașele-magnet. În viitor, ne așteptăm ca și în România un număr limitat de orașe-magnet vor atrage marea majoritate a imigranților de pe plan intern dar și internațional.
Astfel că, va exista o presiune deosebit de mare pe orașele din țară de a „performa”. Această performanță poate lua fie forma unei specializări de succes (de exemplu pentru un set de industrii sau tip de servicii) fie asigurarea unui nivel de trai ridicat pe mai multe planuri, arată analiza Rethink Romania.
Presiunea de a fi un loc atractiv, ca oraș, se va accentua.
Ce se întâmplă după 2030?
După 2030, tendințele demografice vor face din atractivitatea orașelor un atu important în ceea ce va fi un joc cu sumă nulă: de multe ori orașele performante vor crește pe seama celor care nu oferă perspective economice adecvate sau un stil de viață dezirabil tinerilor înalt calificați.
Cel mai bun exemplu este partea sudică a României, unde capitala a avut o traiectorie pozitivă, dar cele mai multe orașe s-au confruntat cu un declin accentuat pe durata tranziției. Transilvania, în contrast, s-a remarcat prin natura policentrică a dezvoltării.
Dezvoltarea orașului Cluj-Napoca
Potrivit City Index-ului, dezvoltarea accelerată a orașului Cluj-Napoca din ultimii 20 de ani se datorează în primul rând capacității sale de atragere a investițiilor străine, în special în sectorul IT&C.
Orașul este astăzi un important centru de cercetare și dezvoltare pentru companii multinaționale din IT, industria auto și industriile conexe, precum și locul de naștere al multor startup-uri inovatoare din domeniul tehnologiilor de vârf.
În ultimul deceniu, efectul de antrenare al dezvoltării economice și urbane a făcut din Cluj-Napoca și cel mai mare centru universitar din afara Bucureștiului, aproape 40% din populația totală a municipiului fiind reprezentată de elevi și studenți.
Orașul este și un centru medical regional, cu multe institute, spitale și clinici universitare de primă mână, ceea ce explică poziția de top în clasamentul City Index.
Buna conectivitate ajută Clujul să exceleze și la zona de entertainment, ca gazdă a unora dintre cele mai mari festivaluri de muzică și film din Europa Centrală și de Est – Untold, Electric Castle sau TIFF. La Cluj se mai organizează și singurul turneu de tenis WTA din țară, Transylvania Open.
Concluzii
Există tot mai multe dovezi care arată că boom-ul economic din ultimii 20 de ani s-a tradus diferit pentru orașele din România. O parte au profitat și și-au consolidat poziția în economia națională, au devenit atractive și au reușit să ofere o gamă diversificată de servicii cetățenilor. Altele au profitat de avantajele naturale pe care le au, de exemplu proximitatea față de frontiera de Vest sau marile căi de comunicare.
În același timp, pe fondul unei iminente accelerări a procesului de îmbătrânire a populației, orașele sunt nevoite să fie atractive pentru a împiedica o scădere puternică a populației și a numărului de contribuabili.
Creșterea economică din România ultimilor 24 de ani pune la dispoziția celor mai multe orașe resurse care – împreună cu creativitatea mediului antreprenorial și a autorităților – le oferă șansa de a se reinventa și de a se îmbunătăți într-un mod care să le garanteze relevanța în deceniile următoare.
