Rămâi la curent cu tot ce se întâmplă în oraș

4 martie, Ziua mondială de luptă împotriva obezității. „Cei din mediul urban au tot mai puțin timp să facă sport”. Ce e de făcut?

Foto: pexels.com

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Obezității, marcată în întreaga lume pe data de 4 martie, promovează conștientizarea asupra problematicii date de această condiție, adoptarea unui stil de viață sănătos precum și acțiunile necesare pentru combaterea obezității.

Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, în anul 2020, aproape 1 miliard de oameni, adică 1 din 7 persoane, sufereau de obezitate.

Datele arată că până în 2035, 1 din 4 oameni vor trăi cu obezitate. 

Situația în România

În România, 2 din 100 de persoane se aflau în evidența medicală cu diagnosticul de obezitate în anul 2022. În ceea ce privește înregistrarea cazurilor noi de boală, în anul 2022, cele mai multe cazuri noi de obezitate s-au înregistrat pentru genul feminin și în mediul urban, arată sursa citată. 

Ce e de făcut

„Omul modern din mediul urban are tot mai puțin timp să facă sport – să meargă la jogging, la înot, să practice jocuri sportive sau să meargă la o sală de fitness, iar activitatea profesională este tot mai statică. 

O soluție avantajoasă de creștere a activității fizice cotidiene, cu un raport excelent cost – beneficiu și fără alocare de timp zilnic extra pentru sport, este adoptarea unei mobilități urbane active, pietonale și mai ales biciclistice, precum și petrecerea weekendurilor și vacanțelor în mod activ, inclusiv prin lungi excursii pe jos sau pe bicicletă, unde arzi în mod plăcut mii de calorii în loc să urmezi diete severe sau să plătești abonament la vreo sală de fitness ca să transpiri între patru pereți în loc să fii în natură”, transmite dr. Radu Mititean, director executiv al Clubului de Cicloturism Napoca și președintele Federației Bicicliștilor din România. 

Potrivit acestuia, românii, în special copiii din mediul urban, merg mult prea puțin pe jos și cu bicicleta, în schimb stabilesc mereu noi recorduri la statul la televizor și la jucatul pe calculator, pe lângă orele în bancă la școală, sunt duși la școală mereu cu mașina sau în cazul cel mai bun cu mijloace de transport public. 

„Politicile publice și legislația însă, în loc să combată fenomenul, îl favorizează. Numărul de ore de educație fizică este foarte redus în curricula școlară, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins procente alarmante, taberele și excursiile școlare în natură, pe jos sau pe bicicletă, au devenit greu de realizat din cauza condiționărilor aberante introduse sub pretextul ‘asigurării siguranței’ elevilor, sportul școlar și universitar este în declin, cultura automobilului infestează nestingherită tânăra generație, iar sistemul educațional nu încurajează deplasarea la și de la școală pe jos sau cu bicicletă, ba dimpotrivă, politicile și regulamentele școlare au ajuns indirect să impună fenomenul de ‘mama-taxi’ al adusului elevilor cu autoturismul de către părinți până în fața școlii”, explică dr. Radu Mititean. 

Supraponderalitatea și sedentarismul, pericol de sănătate pentru tineri

Statele dezvoltate au declarat că supraponderalitatea și sedentarismul sunt principalul pericol de sănătate publică pentru copii și adolescenți și că, în acest context, practicarea de sporturi de anduranță și promovarea mersului pe jos și cu bicicleta, atât în scop sportiv și turistic cât și – sau mai ales – utilitar, trebuie să fie o prioritate. 

„Programe masive atât guvernamentale cât și neguvernamentale de tip ‘cycling to school’ sunt în plină expansiune, școlile și autoritățile locale se preocupă de crearea de infrastructuri și facilități, dar și de încurajare activă a elevilor să vină la școală pe bicicletă, dar și să circule mai mult în timpul liber pe bicicletă și în completare pe jos și cu transportul public și cât mai puțîn cu autoturismul. Pe când în România constatăm că încurajarea unei mobilități active și durabile pentru copii rămâne cel mult în stadiul declarativ sau a unor proiecte-pilot inițiate de ONG-uri.

Ar trebui ca 4 Martie să dea de gândit, dar nu cum să mâncăm mai puțin, ci mai ales cum să avem o viață mai activă fizic. Atunci va fi ușor de văzut cum o mobilitate urbană activă, cu mult mers pe jos și pe bicicletă, poate fi o semnificativă parte a soluției. Asta dacă autoritățile vor înceta să faciliteze traficul motorizat și vor începe în sfârșit să promoveze, concret nu doar declarativ, inclusiv prin infrastructuri adecvate, circulația pietonală și biciclistică”, precizează dr. Radu Mititean.