În satele clujene de odinioară, în prima săptămână după Paști, numită Săptămâna Luminată, copiii și femeile în vârstă purtau într-o năfrămuță (batistă) sau în buzunar câte un ou roșu.
Se credea că așa vor fi feriți de boli și de tot lucrul rău.
Cojile de ouă roșii nu erau aruncate oriunde
De asemenea, după ce consumau ouăle roșii, oamenii satelor nu aruncau cojile la întâmplare. În unele zone, cojile de ouă erau aruncate pe o apă curgătoare ca să plutească departe, până pe „lumea ailaltă”, să afle și cei plecați că sunt Paștile, potrivit paginii de Facebook Tradiții clujene.
Coji de ouă se păstrau și în casă, agățate la grindă sau pe ramurile de tei sfințite de Rusalii, pentru a aduce sănătate.
În unele sate, cojile erau puse pe crengile pomilor ca să fie roditori. Tot așa, în sămânța de grâu pentru anul următor se puneau coji de ouă roșii, pentru ca holdele să fie bogate.
