Activistul civic Adrian Dohotaru și 10 grădinari au documentat trei grădini comunitare și universitare la Debrecen, cel mai apropiat oraș de România.
Adrian Dohotaru a scris într-o postare pe pagina sa de Facebook că au fost în delegație pentru a înțelege mai bine cum funcționează grădinile comunitare îngrijite de oameni.
„La Cluj, dar și în alte orașe mari din țară de la noi, plantarea de legume, zarzavaturi și pomi fructiferi e interzisă, spre deosebire de alte state care încurajează grădinăritul comunitar pe anumite spații verzi, de regulă departe de trafic auto și poluare.
Aici vezi toate generațiile posibile la grădinărit, senioare cu nepoți, părinți cu prunci. Primăria a investit în amenajare, dar cel mai important a oferit spațiu rezidenților, care funcționează nu doar ca areal de grădinărit, ci și pentru socializare, pedagogie intergenerațională și zonă de compost”, a scris Adrian Dohotaru.
El a precizat că speră ca și la Cluj-Napoca să fie posibilă amenajarea unor astfel de grădini comunitare.
„Ne întoarcem la Cluj cu mai multă speranță că regulamente și legi stupide care interzic grădinăritul pot fi schimbate, dacă suntem perseverenți. La noi, ni se promite de doi ani ca se va permite legal, dar nu se întâmplă nimic. OSĂ.
PS: Ce m-a uimit în Debrecen, al doilea oraș al Ungariei, e urbanismul aerisit și cât de bine sunt întreținute bunurile comune, de la spații verzi cu copaci mari și umbroși, piste de biciclete, locuri de joacă, aquapark și baze sportive cu acces general și gratuit, inclusiv pista de atletism la liber unde (mă laud) am fost vicecampion european acum mai bine de 30 de ani la prima ieșire din țară când Ungaria părea vestul pentru mine”, a mai precizat activistul clujean.
Ce păreri au locuitorii Clujului
Mai mulți clujeni au comentat la postarea activistului clujean și și-au exprimat părerea despre grădinile comunitare.
„De unde să începem, 1. Suntem prea comozi și dacă facem asta suntem percepuți ca și țărănoi, cam asta e gândirea, Bunicul meu la bloc punea ceapă și varză și salată, vecinu de lângă punea flori, fiecare locatar avea parcelat pământ și avea grijă de el, acum cred că nu te mai lasă primaria să faci și plus dacă ai face, cred că cineva ți-ar fura roadele sigur”.
„La cât costă legumele și fructele în ziua de azi, ar fi miracol să mai reușești să culegi ce ai semănat”.
„Foarte interesant. Sper că ai documentar și practicile lor de a păzii. Cumva în România parcă spațiul public este perceput ca un loc de prăduit și bătut joc dacă nu e păzit. În acest sens e cam problema la Cluj faptul că fiecare palmă de pământ e deja concesionat pt subdezvoltatorii imobiliari și doi, chestia asta cu furtul”.
