Fernando Varga este doctorand în anul patru la Școala Doctorală de Sociologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai.
El își croiește drumul prin lumea academică cu o pasiune rar întâlnită și o direcție clară: înțelegerea și sprijinirea comunității rome pentru accesul la educație superioară.
Sprijin pentru studenții romi
Tema cercetării sale doctorale abordează un subiect sensibil și, adesea, ignorat: accesul și parcursul studenților romi în învățământul superior din România.
Este un domeniu puțin explorat, dar esențial pentru înțelegerea inegalităților structurale din sistemul educațional.
„În România, doar 2% dintre romi finalizează studii superioare”, explică Fernando, subliniind urgența cercetării sale.
Fernando este din județul Sălaj. A absolvit Liceul „Iuliu Maniu” din Șimleu Silvaniei și a fost atras încă din clasa a zecea de tematica romilor.
„Voiam să înțeleg mai bine o realitate diferită. Și da, voiam să devin politician”, povestește zâmbind. Însă, odată ajuns la Științe Politice, un profesor i-a spus direct: „Aici nu devenim politicieni, ci politologi”. Visul s-a reconfigurat, dar pasiunea pentru schimbare a rămas. Iar cercetarea a devenit noul drum.
Astăzi predă mai multe cursuri ca asistent de cercetare și cadru didactic la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC), printre care „Operare PC”, „Etnopolitică” și un curs unic în peisajul universitar românesc: „De la robie la cetățenie” – dedicat istoriei și realităților romilor. De asemenea, conduce seminarii de introducere în știința datelor sociale.
Activism social
Activitatea sa nu se limitează la UBB. Este implicat și într-un proiect al Universității din București, axat pe impactul turismului asupra inegalităților sociale – un subiect mai puțin intuitiv, dar care ascunde realități dure.
Implicarea sa în comunitate depășește sala de curs. Recent, de Ziua Internațională a Romilor (8 aprilie), a mers prin școlile din Cluj, alături de ADERR – Asociația Doctoranzilor Romi – pentru a discuta cu elevii despre identitate, bullying și discriminare.
Deși unele reacții au fost dificile, pentru Fernando a fost o experiență importantă: „Am vorbit despre de ce nu e ok să folosim cuvântul «țigan», despre istorie, despre identitate. A fost greu, dar necesar”.
Întrebat dacă simte că are un impact real în comunitate, răspunde cu modestie: „E greu de spus. Poate da, ca model pentru alți tineri romi. Dar impactul e greu de măsurat”. Ceea ce îl motivează, în schimb, este curiozitatea autentică și dorința de înțelegere profundă. „Îmi place să cercetez. Am descoperit pasiunea asta în anul trei de facultate. Am lucrat și la Banca Mondială, tot în cercetare, în pandemie. Dar cercetarea academică îți oferă mai multă libertate”.
Când vine vorba despre viitor, se vede tot în mediul universitar: „Îmi place să predau, să discut cu studenții. Și, da, mi-ar plăcea să contribui la integrarea reală a romilor”.
