Evenimentele violente din 13 – 15 iunie de la 1990 au rămas cunoscute sub numele de Mineriada de la 13 – 15 iunie 1990.
Mineriada din 13–15 iunie 1990 a fost unul dintre cele mai controversate și violente episoade din istoria recentă a României postcomuniste. A avut loc la București și s-a caracterizat prin intervenția brutală a forțelor de ordine și a minerilor aduși din Valea Jiului împotriva manifestanților pașnici din Piața Universității.
Protestele începute în Piața Universității veneau ca reacții la modul în care Frontul Salvării Naționale (FSN) — condus de Ion Iliescu — gestiona tranziția postcomunistă, potrivit Agerpres.
Tinerii nu știu ce s-a întâmplat acum 35 de ani
Potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSCOP, aproape jumătate dintre români nu știu ce s-a întâmplat acum 35 de ani, la evenimentele din 13-15 iunie 1990.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a precizat că 76% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că nu știu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie.
„Peste 70% dintre votanții PNL și peste 60% dintre votanții PSD și USR declară că știu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie 1990, în timp ce 60% dintre votanții AUR declară că nu știu ce s-a întâmplat în urmă cu 35 de ani.
De asemenea, 76% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că nu știu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie.
Pe de altă parte, 68% dintre votanții AUR și 64% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că în cazul în care drepturile și libertățile le-ar fi amenințate, ar participa în mod constant la proteste de stradă până când amenințările ar dispărea. În contrast, doar 30% dintre votanții PSD declară că ar participa la asemenea proteste”, a explicat Remus Ștefureac.
Ce spun tinerii despre proteste și apărarea democrației
Potrivit sondajului, întrebați dacă, în cazul în care drepturile și libertățile le-ar fi amenințate, ar participa în mod constant la proteste în stradă până când aceste amenințări ar dispărea, 55.8% răspund ”Da, pentru că doar așa pot fi apărare drepturile și libertățile”. 26.8% aleg varianta ”Nu, pentru că nu așa pot fi apărate drepturile și libertățile”. 16.5% spun că nu și-au format o opinie, iar 0.9% nu răspund.
Răspund ”Da, pentru că doar așa pot fi apărare drepturile și libertățile” în proporții mai mari decât media populației: votanții AUR (68%), tinerii sub 30 de ani (63%) și persoanele cu educație primară (65%). Aleg varianta ”Nu, pentru că nu așa pot fi apărate drepturile și libertățile” mai ales: votanții PSD (52%), persoanele peste 60 de ani (42%), persoanele cu educație medie (32%) și locuitorii din urbanul mic (32%).
„Raportat la totalul populației, aproape 56% declară că ar participa la proteste pentru că doar așa pot fi apărate drepturile și libertățile. Dimensiunea acțională a apărării drepturilor și libertăților prin proteste de stradă pare a fi ancorată mai degrabă în percepția asupra prezentului, motivațiile izvorâte din cunoașterea evenimentelor relevante ale istoriei recente fiind mai fragile. Aceste date arată o dată în plus nevoia întăririi educației cu privire la istoria recentă, ca element relevant pentru consolidarea culturii democratice și a unei societăți reziliente la agresiuni, care pun sub semnul întrebării însăși fundamentele regimului nostru democratic”, a explicat Remus Ștefureac.
Evenimentele din 13–15 iunie 1990
13 iunie
- Dimineața, forțele de ordine (poliție și jandarmerie) au intervenit în forță pentru a dispersa manifestanții din Piața Universității.
- După ce demonstrația a fost înăbușită, au izbucnit violențe în mai multe locuri din București, inclusiv incendierea sediilor unor instituții (TVR, Ministerul de Interne).
- Autoritățile au susținut că aceste acțiuni erau rezultatul unor „elemente huliganice” și au cerut ajutorul minerilor pentru a „restabili ordinea”.
14–15 iunie
- La apelul lui Ion Iliescu, mii de mineri din Valea Jiului au sosit în București.
- Înarmați cu bâte și alte obiecte, minerii au atacat sediile partidelor de opoziție, redacții de ziare independente, dar și pe cetățeni simpli, studenți și intelectuali considerați „dușmani ai ordinii”.
- S-au înregistrat numeroase abuzuri, arestări arbitrare și acte de violență.
Consecințe
- Mineriada a provocat condamnări internaționale și a afectat grav imaginea României în lume.
- A marcat o întârziere în procesul de democratizare și a întărit percepția că vechile structuri comuniste încă dominau puterea.
- După ani de anchete, dosarul Mineriadei a fost redeschis. În 2017, Ion Iliescu și alți oficiali de rang înalt au fost puși sub acuzare pentru crime împotriva umanității. Procesul este în continuare în desfășurare.
În aprilie 2025, fostul președinte, Ion Iliescu, și fostul premier, Petre Roman, au fost trimiși din nou în judecată de Parchetul General în dosarul Mineriadei din iunie 1990, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității. În același dosar, vor fi judecați , Virgil Măgureanu (fost șef SRI), Gelu Voican Voiculescu și fostul lider sindical Miron Cosma, printre alții, potrivit sursei citate.
