A treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie, este dedicată cinstirii Sfântului Ștefan, primul martir al creștinătății și unul dintre cei mai venerați sfinți. Această zi este marcată de numeroase tradiții și obiceiuri care au fost păstrate de-a lungul generațiilor, simbolizând bunătatea, comuniunea și speranța.
Pâinile unse cu miere – un gest de binecuvântare
Una dintre cele mai răspândite tradiții de Sfântul Ștefan este împărțirea pâinilor unse cu miere. Acest obicei are o semnificație profundă, fiind considerat un act de milostenie și o modalitate de a aduce belșug și armonie în noul an.
Potrivit credinței populare, mierea simbolizează dulceața vieții, iar pâinea este un semn al prosperității și al hranei sufletești. Aceste daruri sunt oferite celor nevoiași sau membrilor familiei pentru a întări legăturile spirituale și a transmite binecuvântări.
Rugăciuni pentru sănătate și protecție
De Sfântul Ștefan, credincioșii obișnuiesc să participe la slujbe speciale, unde se roagă pentru sănătatea celor dragi și pentru ocrotirea casei și a familiei. În unele regiuni, se fac pomeniri pentru cei trecuți în neființă, cu speranța că sufletele lor vor găsi liniștea veșnică.
Tradiții și superstiții locale
În zonele rurale, există credința că Sfântul Ștefan protejează gospodăriile de nenorociri. Pentru a atrage norocul, oamenii aprind o lumânare specială în dimineața zilei de 27 decembrie, iar aceasta este păstrată pe tot parcursul anului, fiind aprinsă doar în momentele de cumpănă.
Zi de sărbătoare pentru cei care poartă numele Ștefan
Aproximativ 450.000 de români își serbează onomastica pe 27 decembrie. Cu această ocazie, familiile se adună pentru mese festive, iar sărbătoriții sunt felicitați cu urări de sănătate și prosperitate.
