Accesul la o locuință adecvată în România continuă să fie o provocare uriașă, arată un studiu comparativ între prețurile locuințelor din țară și cele din marile orașe europene. În orașe precum Cluj-Napoca, prețul mediu al unui metru pătrat raportat la puterea de cumpărare este similar cu cel din capitale ca Madrid, Berlin sau Amsterdam.
Cu toate acestea, românii alocă o parte semnificativă din venituri pentru cheltuieli esențiale, precum hrana și îmbrăcămintea, ceea ce limitează considerabil economiile disponibile pentru achiziția unei locuințe. Astfel, timpul necesar pentru a strânge bani pentru un metru pătrat în Cluj este aproape la fel de mare ca în Madrid, deși salariile din România sunt mult mai mici.
Cazuri concrete reflectă această situație: un bucătar din Brașov, cu un salariu peste medie, încă nu își permite un apartament, iar o tânără din Sibiu a fost nevoită să amâne cu un an cumpărarea unei locuințe din cauza prețurilor ridicate. De asemenea, un broker de credite atrage atenția că bugetul mediu disponibil de 70.000 de euro a redus opțiunile de la apartamente cu trei camere la cele cu două camere.
Prețurile locuințelor în România au crescut cu aproximativ 61% în ultimul deceniu, un ritm mult mai accelerat decât în alte țări europene. Studiul Fundației Friedrich Ebert Stiftung arată că un locuitor din București are nevoie de aproape trei salarii pentru a cumpăra un metru pătrat de locuință, o situație mai dificilă decât în Berlin.
În plus, românii cheltuiesc aproximativ 31% din venituri pentru hrană și îmbrăcăminte, dublu față de nemți, limitând și mai mult posibilitatea de a economisi pentru o casă. Programele guvernamentale, precum „Noua Casă”, nu mai oferă sprijin real, majoritatea ofertelor depășind pragurile impuse, iar anul acesta doar 114 persoane au beneficiat de garanții prin acest program, potrivit știrileprotv.ro.
Consecințele sunt grave: aproape 40% dintre români locuiesc în spații supraaglomerate, cu doar 1,1 camere pe persoană — cel mai scăzut indicator din Uniunea Europeană.
Experții recomandă o colaborare între stat și mediul privat pentru a stimula construcția de locuințe și dezvoltarea orașelor mici, astfel încât presiunea pe piața imobiliară din marile centre urbane să scadă, iar accesul la locuințe să devină mai facil pentru români.
