Decizia surprinzătoare a președintelui Klaus Iohannis de a demisiona din funcție continuă să provoace reacții intense pe scena politică. Deși plecarea sa a fost anticipată de analiști, momentul ales ridică numeroase semne de întrebare: a fost o mișcare calculată pentru a evita o criză politică majoră sau un gest menit să-i salveze imaginea publică?
Un gest tardiv?
Analiștii clujeni consideră că demisia vine prea târziu, după ani de presiuni și scăderea dramatică a popularității președintelui. Radu Albu-Comănescu, lector la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, explică pentru ZIUA de CLUJ că această decizie este una previzibilă, dar întârziată:
„Este un gest care vine în a 25-a oră a politicii românești actuale. În mod normal, am putea spune că rezidentul de la Cotroceni și-a înțeles misiunea prelungită în sensul unei stabilității instituționale a țării; dar puținul apetit al domniei sale pentru comunicare și angajare cu societatea politică românească în forma de astăzi ne lasă să ne întrebăm, cu mare legitimitate, dacă acesta nu este un gest de oboseală sau un gest centrat pe sine în termeni de reputație mai mult decât de grija față de evoluția politică a țării.”
O demisie pentru a evita suspendarea?
Decizia lui Iohannis vine într-un context tensionat, marcat de o opoziție tot mai vocală față de mandatul său. O eventuală suspendare părea iminentă, ceea ce ar fi dus România într-o nouă criză politică majoră. În acest scenariu, plecarea sa voluntară pare să fie mai degrabă o mișcare strategică decât un act de responsabilitate politică.
Impactul asupra PNL și opoziției
Retragerea lui Iohannis scade presiunea asupra Partidului Național Liberal, care era puternic afectat de asocierea cu președintele în declin. Totodată, scena politică devine și mai volatilă, cu extrema dreaptă și USR pe poziții de atac:
„Partea pozitivă este că în acest moment încrâncenarea cu care unii (extrema dreaptă) înțeleg să își manifeste prezența în viața publică românească nu mai are motivele pe care aceștia pretind să le invoce; aici trebuie să includ USR, care a dovedit încă o dată lipsa de verticalitate în măsura în care s-a aliat cu extrema dreaptă, a doua oară în mai puțin de patru ani.
Ce urmează?
Demisia lui Klaus Iohannis deschide o nouă etapă politică în România, iar efectele acestei decizii se vor resimți atât în interiorul partidelor, cât și la nivelul alegătorilor. Cu o scenă politică tot mai fragmentată și alegerile din 2024 la orizont, rămâne de văzut cine va profita cel mai mult de acest moment istoric.
