„Clujul e mai scump decât Viena”, o replică pe care o auzi des prin oraș. Și, chiar dacă la prima vedere sună exagerat, în multe cazuri… nu e chiar departe de adevăr. Nu pentru că prețurile din Cluj ar fi mai mari decât în capitala Austriei, ci pentru că veniturile sunt mult mai mici, iar chiriile au ajuns să ocupe o bucată uriașă din salariul lunar.
Așa a ajuns Clujul să fie, pentru mulți tineri, un oraș al contrastelor: cool, activ și plin de oportunități, dar și incredibil de scump pentru un trai decent.
Cât costă să trăiești într-unul dintre cele mai scumpe orașe din România
În 2025, potrivit platformelor Storia.ro și Imobiliare.ro, o garsonieră în Cluj se închiriază, în medie, cu aproximativ 370 de euro, iar un apartament cu două camere ajunge la 550 – 600 de euro. Adaugă la asta utilitățile (cam 700 – 800 de lei pe lună) și vei înțelege rapid de ce mulți tineri glumesc că muncesc „pentru chirie și cafea”.
Salariul mediu net în județul Cluj e în jur de 6.700 de lei, adică aproximativ 1.330 de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Asta înseamnă că un tânăr care locuiește singur poate ajunge să dea peste jumătate din venit doar pe locuință.
De ce Clujul a devenit atât de scump
Clujul e victima propriului succes. Orașul a atras zeci de mii de studenți, IT-iști, antreprenori și oameni din toată țara, dar oferta de locuințe n-a ținut pasul. Rezultatul? O cerere imensă și o ofertă limitată, care au împins prețurile în sus an de an.
Rapoartele Storia și Imobiliare.ro arată că, deși Bucureștiul are chiriile absolute mai mari, Clujul e campion la scumpete raportat la salariile locale. Aici, fiecare metru pătrat de apartament e aur: în septembrie 2025, prețul mediu de vânzare a trecut de 3.100 euro/mp, cel mai mare din țară.
Cum reușește Viena să nu se prăbușească sub propriile chirii
Viena e adesea dată exemplu pentru că are un sistem locativ inteligent: aproape jumătate dintre locuințe sunt publice sau administrate non-profit, cu chirii sub prețul pieței. Asta înseamnă că oamenii cu venituri medii sau mici pot trăi decent, fără să-și toarne salariul integral în buzunarul proprietarului.
Potrivit unui raport citat de The Guardian, aproximativ 43% din locuințele din Viena fac parte din acest sistem social sau cooperativ.
Clujul, în schimb, are 0 proiecte publice majore de închiriere pentru tineri și se bazează aproape exclusiv pe piața privată.
