Într-o eră în care inteligența artificială și tehnologia transformă radical piața muncii, tinerii români par să înoate contra curentului. La admiterea din 2025, Pedagogia și specializările umaniste conduc în topul preferințelor, în timp ce domenii considerate „de viitor”, precum informatica sau inteligența artificială, încep să piardă teren.
Pedagogia revine spectaculos
La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, aproape 10 candidați pe loc s-au înscris la Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar. Și la Cluj, lupta pentru un loc la specializările din domeniul educației este strânsă. Profilul educatorului, cândva marginalizat, revine în centrul atenției într-o societate care redescoperă importanța valorilor fundamentale, potrivit Aleph News.
„Educația generează impact pe termen lung. Cei care aleg acum pedagogia sunt conștienți că rolul lor devine esențial într-o lume în derivă”, explică profesorul Oliviu Matei, de la Universitatea Tehnică din Cluj.
Psihologie, comunicare, studii europene, în topul preferințelor
La Iași, în topul facultăților căutate se mai află:
-
Psihologie – peste 4 candidați pe loc
-
Comunicare și Relații Publice – concurență ridicată
-
Studii Europene – peste 5 candidați pe loc
Aceste alegeri indică o reorientare a tinerilor spre specializări care cultivă înțelegerea umană, relațiile sociale și interpretarea dinamicii globale.
Tehnologia, între entuziasm și reținere
Paradoxal, informatică și inteligența artificială, considerate până de curând domeniile vedetă, atrag din ce în ce mai puțini candidați. La Cuza, la specializarea de Inteligență Artificială sunt doar 47 de înscriși pe 67 de locuri. La Cluj, la Automatică și Sisteme Inteligente, situația e similară – 144 de candidați la 232 de locuri.
Care este explicația?
„Avem o generație divizată. O parte își urmează visul tehnologic. Alții se tem de instabilitatea acestor meserii în contextul automatizării. Mai nou, vedem și o categorie antitehnologie, care refuză digitalizarea și alege filozofie, psihologie, pedagogie sau chiar istorie”, susține Oliviu Matei, fondator al companiei Holisun.
Paradoxul specializărilor „goale”
Tot mai multe voci se întreabă dacă nu ar trebui închise specializările fără candidați. Răspunsul e mai nuanțat.
„Închiderea unei specializări nu e o soluție. Istoria și filozofia au fost ani la rând ignorate, iar acum sunt căutate. Nu poți desființa domenii esențiale pentru că nu sunt temporar populare. Ar însemna să compromiți echilibrul unei societăți pe termen lung”, avertizează profesorul clujean.
Ce spun aceste alegeri despre viitor?
Admiterea din 2025 arată clar că tinerii nu mai caută doar salarii mari sau trenduri tehnologice. Mulți vor stabilitate, sens, conexiune umană. Într-o lume marcată de incertitudine, facultățile de educație, psihologie sau științe sociale oferă un refugiu, dar și o direcție personală și profesională mai clară.
România intră într-o nouă etapă – una în care alegerea facultății nu mai este despre viitorul „profitabil”, ci despre viitorul suportabil.
